Satul Cârțișoara, cunoscut și sub numele de Cârța Română ("Kerch Olacorum"), a fost populat din evul mediu timpuriu și până în prezent predominant de români, spre deosebire de Cârța Săsească. Originea numelui este fie de origine slavă, derivat din etimonul vechi slav "kurčo" (loc defrișat, curătură), respectiv sinonimul său slavon "krč" sau "krči", sau de origine germană, preluat de la mănăstirea Cârța. În cea de-a doua variantă originea numelui este explicată etimologic din germanulKerz(e) (în trad. "lumânare", "candelă"), denumirea latină a conventului mănăstirii Cârța fiind "Sancta Maria de Candelis".
Localitatea Cârțișoara este situată în vecinătatea Munților Făgărașului, pe malul pârâului Cârțișoara, la sud de șoseaua națională Sibiu-Brașov. Satul se află pe itinerariul șoselei care traversează Munții Făgărașului.
Localitatea Cârța Românească apare atestată, sub această denumire, în documentele emise de cancelaria regală maghiară în anii 1322 (Kerch Olacorum), 1329 (Kerch Olacorum) și 1411 (Kercz Olachorum; Kercz Olochorum).
Data întemeierii acestui sat românesc medieval timpuriu nu este cunoscută. Prima atestare documentară, implicită, a așezării datează din anul 1223. Documentul emis în acest an de regele maghiar Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235) se referă la evenimente petrecute între anii 1205-1206, respectiv la retragerea teritoriului satului de sub autoritatea juridică a locuitori săi romani (terra... exempta de Blaccis), urmată de donarea sa capitulului mănăstirii cisterciene Cârța. Această relatare reprezintă prima mențiune scrisă, provenită din cancelaria regală maghiară, a unor realități istorice din cuprinsul Țării Făgărașului și, concomitent, cea mai timpurie evocare a românilor de la sudul Oltului de Mijloc.
Identificarea explicită a așezării și confirmarea caracterul său românesc datează din anul 1252. Vechimea și poziția acestei așezări românești în peisajul Țării Făgărașului este subliantă și de tezaurul monetar descoperit spre sfârșitul secolului al XIX-lea în vecinătatea așezării, care a fost datat după mijlocul secolului al XII-lea.
În prezent Cârțișoara adăpostește patru biserici, dintre care două au fost construite la începutul secolului al XIX-lea. Biserica din Oprea Cârțișoara, ridicată pe un promontoriu și construită din cărămidă, a fost zidită în anul 1806. Planul bisericii din Oprea Cârțișoara, cu hramul "Sf. Nicolae", este compus din altar, naos și pronaos. Biserica este decorată în interior cu pictură murală. Ridicată pe un plan analog celui din Oprea Cârțișoara, biserica din Streza Cârțișoara, dedicată hramului "Buna Vestire", a fost începută sau consacrată în anul 1818. Similar bisericii din vecinătate, biserica din Oprea este decorată cu pictură murală, interesantă sub aspect iconografic. Cârțișoara adăpostește și o mănăstire ortodoxă, de măicuțe, fondată relativ recent.
Monumentul Eroului Român. Monumentul este de tip Cruce memorială, fiind ridicat în anul 1920, de către familia cpt. activ Gheorghe Buruiană. Pentru realizarea monumentului s-au folosit piatră și marmură. Pe fațada monumentului se găsește următorul înscris: „În memoria bravului cpt. activ Gheorghe Buruiană din Regimentul 21 Infanterie căzut în luptele de la Porumbacul de Jos la 17-30 septembrie 1916 îmbărbătând o companie la asalt.“ Pe spate sunt înscrise următoarele: „În memoria Eroului Căpitan activ Gheorghe Buruiană, familia recunoscătoare“.
Localitatea Cârțișoara este locul de naștere al lui Gheorghe Cârțan (1849-1911), cunoscut sub numele Badea Cârțan. "Muzeul Etnografic și Memorial Badea Cârțan" deține obiecte ce au aparținut celebrului țăran autodidact.
Localitatea Cârțișoara este situată în vecinătatea Munților Făgărașului, pe malul pârâului Cârțișoara, la sud de șoseaua națională Sibiu-Brașov. Satul se află pe itinerariul șoselei care traversează Munții Făgărașului.
Localitatea Cârța Românească apare atestată, sub această denumire, în documentele emise de cancelaria regală maghiară în anii 1322 (Kerch Olacorum), 1329 (Kerch Olacorum) și 1411 (Kercz Olachorum; Kercz Olochorum).
Data întemeierii acestui sat românesc medieval timpuriu nu este cunoscută. Prima atestare documentară, implicită, a așezării datează din anul 1223. Documentul emis în acest an de regele maghiar Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235) se referă la evenimente petrecute între anii 1205-1206, respectiv la retragerea teritoriului satului de sub autoritatea juridică a locuitori săi romani (terra... exempta de Blaccis), urmată de donarea sa capitulului mănăstirii cisterciene Cârța. Această relatare reprezintă prima mențiune scrisă, provenită din cancelaria regală maghiară, a unor realități istorice din cuprinsul Țării Făgărașului și, concomitent, cea mai timpurie evocare a românilor de la sudul Oltului de Mijloc.
Identificarea explicită a așezării și confirmarea caracterul său românesc datează din anul 1252. Vechimea și poziția acestei așezări românești în peisajul Țării Făgărașului este subliantă și de tezaurul monetar descoperit spre sfârșitul secolului al XIX-lea în vecinătatea așezării, care a fost datat după mijlocul secolului al XII-lea.
În prezent Cârțișoara adăpostește patru biserici, dintre care două au fost construite la începutul secolului al XIX-lea. Biserica din Oprea Cârțișoara, ridicată pe un promontoriu și construită din cărămidă, a fost zidită în anul 1806. Planul bisericii din Oprea Cârțișoara, cu hramul "Sf. Nicolae", este compus din altar, naos și pronaos. Biserica este decorată în interior cu pictură murală. Ridicată pe un plan analog celui din Oprea Cârțișoara, biserica din Streza Cârțișoara, dedicată hramului "Buna Vestire", a fost începută sau consacrată în anul 1818. Similar bisericii din vecinătate, biserica din Oprea este decorată cu pictură murală, interesantă sub aspect iconografic. Cârțișoara adăpostește și o mănăstire ortodoxă, de măicuțe, fondată relativ recent.
Monumentul Eroului Român. Monumentul este de tip Cruce memorială, fiind ridicat în anul 1920, de către familia cpt. activ Gheorghe Buruiană. Pentru realizarea monumentului s-au folosit piatră și marmură. Pe fațada monumentului se găsește următorul înscris: „În memoria bravului cpt. activ Gheorghe Buruiană din Regimentul 21 Infanterie căzut în luptele de la Porumbacul de Jos la 17-30 septembrie 1916 îmbărbătând o companie la asalt.“ Pe spate sunt înscrise următoarele: „În memoria Eroului Căpitan activ Gheorghe Buruiană, familia recunoscătoare“.
Localitatea Cârțișoara este locul de naștere al lui Gheorghe Cârțan (1849-1911), cunoscut sub numele Badea Cârțan. "Muzeul Etnografic și Memorial Badea Cârțan" deține obiecte ce au aparținut celebrului țăran autodidact.
